Preşedintelui României Traian Băsescu
Primului ministru Emil Boc
Ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu
Procurorului General Laura Codruţa Kövesi

La 20 de ani de la Revoluţie nu se cunoaste adevărul despre evenimentele acelor zile şi despre autorii crimelor. Este o realitate dureroasa ce nu poate fi ocolită şi care trebuie confruntată neîntârziat, cu voinţă, curaj şi onestitate. Lacătul totalitar pus pe documente trebuie sfărâmat. Este o chestiune presantă pentru sănătatea democraţiei româneşti. Ne adresăm dvs în condiţiile în care, în urma alegerilor parlamentare şi prezidentiale intreaga putere de decizie şi actiune se afla în miinile dvs. Desi mai sint doi ani şi jumatate pina la prescrierea faptelor de omor din timpul Revolutiei, anchetele din dosarele aflate la Parchetul General treneaza şi documentele din aceste dosare nu sint accesibile -contrar dispozitiei CEDO- nefiind desecretizate în totalitate. Dincolo de procedura din fata CEDO şi de solutiile juridice, este nevoie ca opinia publica din Romania sa afle adevărul despre cei care au ordonat uciderea a peste 1000 de oameni în decembrie 1989 şi despre cei care au executat acest ordin. (mai mult…)

adevar despre crimele din revolutie, revolutie, Teodor Mărieş Hide

Asociaţia 21 Decembrie 1989 sesizează ambasadele privind uciderea ziariştilor străini în zilele Revoluţiei

scris de Tudor Borcea

Ambasadorul Regatului Belgiei în România, Phillippe Roland, a fost primit luni de membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989, pentru a-i fi arătate documente din rapoartele declasificate ale MApN din dosarele Revoluţiei privind circumstanţele morţii jurnalistului belgian Danny Huwe – ucis oficial de “terorişti” în zona Răzoare din Bucuresti, în 25 decembrie 1989.  (mai mult…)

Dan Voinea, revolutie, Teodor Mărieş Hide

Comunicat.

Marieş batjocorit incredibil de către “Justiţie”

Revolutie 1989

Marţi 12 ian. 2010, imediat după ce Teodor Maries, preşedintele Asociaţiei 21
Decembrie 1989, a declarat greva foamei, Procurorul general Laura Codruţa Kövesi i-a contactat telefonic atât pe Sorin Ilieşiu (vicepreşedinte Alianţa Civică) cât şi pe Antonie Popescu (avocatul Asociaţiei 21 Decembrie 1989), comunicându-le, ca reacţie la declanşarea grevei foamei de către Teodor Mărieş, că documentele din dosarul revoluţiei provenite de la MApN vor fi predate vineri 15 ian.2010, Asociaţiei 21 Decembrie 1989.
Joi 14 ian. 2010, Teodor Maries, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 a primit un fax de la un subaltern al Procurorului general Laura Codruţa Kövesi care infirma promisiunea extrem de clara a acesteia. Faxul este publicat la adresa http://img214.imageshack.us/img214/7484/vasilache.jpg în replica, tot Joi 14 ian. 2010, Antonie Popescu şi Ionuţ Matei (avocaţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989) au transmis următoarea SCRISOARE DESCHISA – extrem de bine argumentata – ADRESATA PROCURORULUI GENERAL AL ROMANIEI, Laura Codruţa Kövesi:

Doamnă Procuror
General,

Fax - Click pentru marime completa

(mai mult…)

adevar despre crimele din revolutie, justitie, Laura Codruţa Kovesi, revolutie, Teodor Mărieş Hide

Un volum util pentru o mai bună cunoaştere a unor momente decisive legate de victoria revoluţiei din Timişoara. Adăugaţi la asta lupta pentru libertatea de exprimare căreia am avut onoarea să-i fiu alături încă de la începuturile ei. Dacă astăzi nu am avem aşa ceva, zadarnică ar fi jertfa tinerilor al căror curaj mi-a marcat viaţa şi m-a împins definitiv spre nevoia de atitudine morală într-o lume, precum  aceasta a noastră, care duce lipsă acută de aşa ceva. Ce folos că suntem liberi, dacă ne folosim libertatea pentru corupţie, imoralitate publică, jaf naţional. La ce folos şcoala şi efortul de a învăţa dacă nimic din trecutul imediat al celor care au luptat pentru libertate nu ne mai atinge şi ni se pare nesemnificativ şi fără speranţă. Cartea lui Lucian-Vasile Szabo apărută sub îngrijirea Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie 1989 Timişoara este un memento necesar celor tineri.

Daniel Vighi

Un fragment din prima pagină a volumului în semnatura autorului

DE UNDE PLECĂM

Spiritul Timişoarei apasă

Acest volum s-a născut dintr-o teamă, un regret şi o frustrare. Cam prin anul 2000, am devenit conştient de faptul că presa românească a evoluat în ton cu întreaga societate, ba, uneori, fiind în faţă şi dând tonul. Ceea ce numim generic cu expresia „spiritul Timişoarei” reprezintă o sinteză a aspiraţiilor de civilitate, bun simţ şi corectitudine ale bănăţenilor, aspiraţii afirmate când difuz, înainte de Revoluţie, când pregnant, în timpul acesteia şi în perioada de după. Aceste deziderate au fost receptate şi formulate cu claritate pe parcursul anului 1990, în articole de presă, în eseuri, dar şi în documente de o importanţă capitală, reprezentate în primul rând de Proclamaţia de la Timişoara. Este evident că acelor caracteristici amintite mai sus li s-au adăugat altele, din toate domeniile, într-un ansamblu coerent privind politicul, socialul, economicul şi culturalul. Spiritul Timişoarei se afirma astfel atât prin aplicarea regulilor de temeinicie, cumpătare, seriozitate şi integritate, dar şi prin cele de democraţie, libertate, economie de piaţă, protecţie socială sau realizarea condiţiilor pentru afirmarea liberă a personalităţii umane.

Au scris atunci despre aceste principii şi le-au promovat cu insistenţă George Şerban, Daniel Vighi, Ion Monoran, Vasile Popovici, Iosif Costinaş, Alexandra Indrieş, Vasile Deaconescu, Viorel Marineasa, Harald Zimmerman. Ioan Crăciun, George Lână, Mariana Brandl-Gherga, Doina Paşca-Harsany, Ovidiu Guleş, Mircea Mitruţiu, Marcel Tolcea, Brînduşa Armanca, Şerban Foarţă, Ladislau Gagyi, Lia Lucia Epure, Mariana Cemicova-Bucă, Radu Viorica, Gheorghe Secheşan, Lucian Ionică, Marcel Sămânţă, Petru David, Cornel Bogdan, Mihai Teodor Olteanu, Remus Jurcă, Dan Popovici, Ioan Sorincău, Radu Ciobotea, Eva-Angelica Szabo, Dorin Davideanu, Lucian Gheorghiu, Ioan-Viorel Boldureanu, Jeanne-Marie Popovici, Lucian Negruţiu, Constantin Cozmiuc, Gabriel Marineasa, Marius Ghilezan, Traian Abruda, Valeriu Drumeş, Mircea Pora, Radu Ardelean şi mulţi alţii.

Perioada a fost marcată de confruntări acerbe, deoarece nostalgicii vechiului regim, ideologii şi politrucii, s-au regrupat şi au pornit o contraofensivă, uneori şi prin faptul că deţineau poziţii importante în aparatul de stat, poziţii pentru care luptau din răsputeri să şi le păstreze. Exemplul cel mai bun este cel din învăţământ, mai ales cel universitar. Poziţia lor era susţinută şi de faptul că puterea provizorie de la Bucureşti, formată în general din „oaste de strânsură”, dominată însă de elemente din eşaloanele al doilea şi al treilea ale Partidului Comunist Român, avea nevoie de aceste persoane pentru a se consolida în posturile-cheie din stat. Controversele au dus la afirmarea acestui spirit novator al Timişoarei, care a tras ţara către democraţie şi economie de piaţă (capitalism, ce mai!), aproape împotriva voinţei conducerii centrale de la Bucureşti.

Lucian-Vasile Szabo, Jurnalişti, eroi, terorişti

Memorialul Revoluţiei Timişoara, revolutie, timisoara Hide

Pablo Picasso

După revoluţie scriitorii eliberaţi din chingile dictaturii s-au trezit în situaţia inconfortabilă a libertăţii pe care au numit-o criză a literaturii. Nu era deloc aşa ceva, nu eram atunci într-o criză a literaturii şi nici neapărat una a lecturii, cum se spune de atunci încoace prin mediile didactice. Criza era una de situare nouă a culturii. Se repoziţiona atunci cultura literară într-un mediu liber. Faptul acesta era perceput ca o formă de criză a subiectului în sinele său, nu ca pe una a relaţiei sale cu o lume schimbată. În fapt, ne-am simţit frustraţi atunci de faptul că politica şi politicienii ne furau audienţa şi popularitatea. Ne-am simţit furaţi de privilegiul pe care ni-l dăduse în ceauşism lipsa de libertate a celorlalte „prilejuri” de lectură şi de informaţie. În dictatură literatura avea privilegiul de a nu avea concurenţă în televiziune, avea şansa unor ziare care nu spuneau nimănui nimic. Şi pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus cu îmbufnare supărată, criză a lecturii, a cititorilor, a inculturii, a marginalizării valorilor culturale în favoarea unor vadimi de ocazie. De fapt, criza era una de reaşezare a culturii literare într-o societatea liberă şi competiţională.
Daniel Vighi
sursa: 24FUNTM

criza literaturii, filosofia libertatii, lectura, revolutie, scriitori Hide

Conferinta internationala decembrie 1989

Becsey Zsolt, conferinta internationala decembrie 1989, decembrie 1989, Emil Constantinescu, florian mihalcea, Gabriel Andreescu, istorie recenta, Lech Walesa, Markus Meckel, Orban Viktor, revolutie, Tokes Laszlo, Traian Orban Hide

PROGRAMUL

Joi, 10 decembrie
Orele 9.00-11.00
Memorialul Revoluției, str. Emanuil Ungureanu nr. 8
Deschiderea conferinței
Vizitarea Memorialului Revoluției
Lansarea ultimelor apariții editoriale ale Memorialului Revoluției
Vizitarea expoziției “Cronologia războiului rece. 1945-1989″ realizată de Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (curator Romulus Rusan)

(mai mult…)

film, istorie recenta, memorialul revolutiei, mineriade, revolutie Hide