Daniel Vighi | E vremea adevărului estetic şi civic!

TAG | poezie

Henri Matisse

Henri Matisse

Literatura şi imaginarul creator modern se simt bine când se exersează pe teme precum kieful. Plictiseala. De aici rezultă spleenul. Apoi vagul existenţial. Acesta de pe urmă este mai greu de prins. Poezia se încumetă. Şi reuşeşte de cele mai multe ori atunci când îşi merită numele. Pe noi ne va interesa felul în care reuşeşte ea să cuprindă teme ale banalităţii vieţuirii. De la Alexandru cel Mare spre boiangiul din colţ. Vom proceda la investigaţii paralele. Încrucişate. Vom enumera tematic. Vom prelungi creator. (mai mult…)

, , , , Hide

Gregoire Michonze

Gregoire Michonze

O poezie de maximă exigenţă. O poezie care nu se joacă de-a poezia. O poezie a ştiinţei de poezie. O poezie care nu ratează în numele formei, abisalitatea vieţii. O poezie a vieţii. O poezie a stării de margine. A reveriei stării aceleia ciudate. O poezie a ninsorilor de pe cînd erai prunc. A ataşului de motocicletă. O poezie cu şofer. Cu o chitanţă. O poezie cu hărţi lipite cu scotch. O poezie populată de miresmele de prin ceşti calde. De prin ceşti brune. Poezia lui Adrian Bodnaru este poezie de la bufet, seara. Poezie adevărată care nu caută să fie altceva, decît ceea ce este şi nu îşi găseşte suport şi alibi în public-relations. In gaşcă literară  jună sau mai puţin jună – numele actual pentru marketingul literar. Acela care poate face din poezia mărunţică – poezie mare şi din mediocritatea aurită – vedetă literară.

Cred în poezia lui Adrian şi îi mulţumesc că mi-a dat-o ca s-o găzduiesc o vreme aici

D.V.

(mai mult…)

, Hide

Minimal

De câţiva ani se petrece la Castelul regal din Săvârşin o tabără literară pentru tinerii scriitori. Şi tot de atunci rămân în urmă antologii de creaţii provocate chiar acolo. Se mai acordă premii literare şi au loc binevenite (bănuiesc) chefuri cu miza literară. Am fost în tabără în urmă cu trei ani şi am cunoscut acolo doi poeţi de calitate: Miruna Vlada şi Ştefan Manasia. În anul 2009 a apărut o nouă antologie la editura Mirador sub conducerea poetului Ioan Matiuţ. Purtarea de grijă a taberei, a premiilor, a suportului financiar i se datorează poetului Vasile Dan, preşedintele Asociaţiei scriitorilor Arad. Antologia a apărut cu sprijinul Consiliului Local al comunei Săvârşin, concept grafic Vasile Leac – junele poet de talent al Aradului. Poeţii participanţi la tabără, prezenţi în antologie: Moni Stănilă, Mihai Mateiu, Dumitru Bădiţă, Valentina Chiriţă, Bogdan Lipcanu, Florin Partene, Stelian Muller, Radu Vancu, Vasile Leac.antologie savarsin

, , , , , , , , , , , , , , , Hide

Mai Nimicul – drumul unei noi sensibilităţi lirice (I)

coperta  Ioan Es. Pop

coperta Ioan Es. Pop

Ieudul fără ieşire – o carte de poezie eveniment de la începutul anilor 90. În mod sigur cea mai bună, mai vie, dramatică şi amară de la începuturile lumii postcomuniste. Voi scrie în această rubrică despre cărţi pentru studenţii de la litere şi nu numai. Lui Ioan Es. Pop i se alătură prin anii deceniului nouă, prin a doua lui parte, alţi poeţi mai tineri, poate mai focoşi, mai îndrăzneţi, mai elaboraţi textual. Numai că nici unul nu mi se pare mai dramatic şi, de aceea, mai pe gustul meu. O să caut în poemele acestea un ceva anume pe care-l voi denumi Mai Nimicul. Acest Mai Nimic e ceva fundamental care dă sarea şi piperul vieţii şi, prin aceasta, poemelor. Voi căuta, prin urmare, Mai Nimicul în poezia care îşi propune cuprinderea lui în vers. În ultimele trei decenii avem câţiva întemeietori ai noii lirici a Mai Nimicului într-o nouă sensibilitate pe care o regăsesc la Mircea Ivănescu, Virgil Mazilescu, Leonid Dimov, Şerban Foarţă. După cum se poate constata poeţii aceştia la care voi căuta să identific meandrele Mai Nimicului nu-i aşez în regimentele cronologice al generaţiilor literare, ci după un anume stil care reuneşte anvergura textului ca investigaţie estetică şi cu miza Mai Nimicului care vine din lume şi e totul atunci când se întâlneşte cu poemul ca miză textuală. Sintagma Mai Nimic pe care o voi folosi cu valoare conceptuală şi operaţională se referă la gol, la plictiseala, la cenuşiul, la amiaza cenobiţilor din pustie când li se arată Satan. Ioan Es. Pop asemenea lui Seneca descoperă Mai Nimicul: “Sénèque nous a montré l’âme de ses contemporains pleine d’ennui et de dégoût, languissante, privée de développement et d’essor, n’osant se regarder elle-même, mécontente de ce qu’elle a fait, hésitant sur ce qu’elle doit faire. L’homme se plonge de plus en plus dans la solitude sans y trouver le repos qu’il cherche; il appelle en vain les distractions; il se donne du mouvement, il voyage, il fait “succéder une” émotion à une au¬tre émotion, il change un spectacle pour un autre spectacle, il veut se fuir et il se poursuit : il se retrouve sans cesse, il est a lui même un compagnon importun. (Félix Bourquelot, Biblioth. des Chartes, t. III, p. 539 à 560. Recherches sur les opinions et la législation en matière de mort volontaire pendant le moyen âge.) apud A. Brierre de Boismont, L’ennui (taedium vitae) Paris, Imprimerie de L. Martinet, 1850.).
Căzut în singurătate fără să găsească în ea refugiu şi binemeritată odihnă (“L’homme se plonge de plus en plus dans la solitude sans y trouver le repos qu’il cherche“ ) Ioan Es. Pop imaginează Mai Nimicul în felul lumii-cămin-de-nefamilişti :

„nenorocul pluteşte peste căminele de nefamilişti
din strada Olteţului 15.

aici nu stau decît doar cei ca noi. aici
viaţa se bea şi moartea se uită”.

Spectacolul lumii-cămin-de-nefamilişti trece în fel medieval  Fortuna labilis dintr-un spectacol într-altul. De aceea Mai Nimicul se strecoară peste tot, pune în criză rosturi, sensuri, idealuri:

„şi nu se ştie niciodată cine pe cine, cine cu
cine şi cînd şi la ce.”

Mă opresc aici. Voi continua investigaţia în zilele următoare când o să pun în evidenţă Mai Nimicul ca exasperare rodnică.

Daniel Vighi

, , , , , , , , Hide

Dec/09

19

Manifestele futurismului

YVES TANGUY

Yves Tanguy

Filippo Tommaso Marinetti, traducere de Emilia David Drogoreanu

Editura ART

Filippo Tommaso Marinetti
Manifestele futurismului
Editura Art, 2009

antologie şi traducere de Emilia David Drogoreanu

Un fragment din carte

Distrugerea sintaxei
Imaginaţie fără fire [1]

Cuvinte în libertate
11 mai 1913

Sensibilitatea futuristă
Manifestul tehnic al Literaturii futuriste al meu (11 mai 1912) prin care am inventat lirismul esenţial şi sintetic, imaginaţia fără fire [conducătoare] şi cuvintele în libertate, se referă exclusiv la inspiraţia poetică.

Filosofia, ştiinţele exacte, politica, jurnalismul, învăţământul, afacerile, deşi caută forme sintetice de expresie, vor trebui să folosească încă sintaxa şi punctuaţia. Sunt obligat de fapt, să recurg la toate acestea ca să vă pot expune viziunea mea.

Futurismul se întemeiază pe reînnoirea completă a sensibilităţii umane, obţinută în urma marilor descoperiri ştiinţifice. Cei care folosesc astăzi telegraful, telefonul şi gramofonul, trenul, bicicleta, motocicleta, automobilul, transatlanticul, dirijabilul, aeroplanul, cinematograful, marele cotidian (sinteză a unei zile a lumii) nu se gândesc că aceste diverse forme de comunicare, de transport şi de informaţie exercită asupra psihicului lor o influenţă decisivă.

(mai mult…)

, , , , , , , Hide

Dec/09

12

TURNEU DE LECTURA – POEZIE

Programul Turneului

Program Turneu Pagina 1

Program Turneu Pagina 1

Program Turneu Pagina 2

Program Turneu Pagina 2

, , , , , Hide

Iun/09

29

Dimitrie Stelaru

Cauta!