Şansele ratate ale turismului cultural din România. Castele în ruină, conace asemenea. Judeţul Timiş are 3 castele, judeţul Arad are 14 castele, Hunedoara, 11. (mai mult…)

Arad, castele, Hunedoara, Timiş Hide

Claude Monet

Valeri Briusov, autorul textului   Ingerul de foc, subîntitulat cu temei Mister medieval, în adaptarea şi regia lui Gregory Hlady (Canada) pus în scena la Teatrul Naţional timişorean stă alături de Konstantin Balmont, de Zinaida Gippius dar, mai ales, alături de neuitatul meu iubit Aleksandr Blok ale cărui prime poezii le-am citit cândva prin urbea mea natală, pe malul Mureşului, în toamnă, când am apucat să adulmec, cu fiori de teenager, cum se scurge toamna pe valurile râului, printre malurile de dincolo de Cladova, spre Miniş. (mai mult…)

Aleksandr Blok, Alexandr Block, Alexis Tolstoi, Andrei Bielîi, Baconski, D. Kuzmin Karavaiev., Gergory Hlady, Konstantin Balmont, Mihai Mănuţiu, Valeri Briusov, Zinaida Gippius Hide

Domenico Ghirlandaio

Trambalare obosită prin aglomeraţia  de la Louvre. Arta aiurea de multă. Un ocean. Am un reportofon mititel şi mă plimb prin faţa tablourilor şi zic ce văd: (mai mult…)

Ghirlandaio, Giovanni di Sasseta, Leonardo da Vinci, Luca Signorelli, Micheleto da Cotignolo, Pierro dela Francesca, Pisanello, sfîntul Ranieri, Sigismondo Malatesta Hide

Pablo Picasso

În perimetrul Mai Nimicului Fundamental nimic nu creşte dinspre copilărie ca formă de ispăşire şi de evadare. În perimetrul Mai Nimicului Fundamental nimeni nu evadează niciunde. (mai mult…)

Bachelard, Ioan Es. Pop Hide

Fragmente pe reportofon

Reporter: …şi-a spus Javolschi atunci cînd a venit. …s-a dat drept polonez! Helmut, înţelegi dom’le? Asta e istoria, practic a stat ascuns aici din 1945. Era necăsătorit?

Zoltan Helleport: …nu, nu… era căsătorit, a venit cu o femeie de unde a venit el, cu ea a venit din Polonia, aici în Bulci, în satul ăsta că e mai retras, şi în 1964, cam aşa, cam pe atunci, nu mai ştiu exact anul, dar putem întreba pe alţii mai în vrâstă (sic!). Au venit două maşini negre de la Bucureşti, şi s-o adunat lume multă din sat şi o femeie, mama lui Ion Ardeleanu, care era tînăr mecanizator, tractorist la Gostat, ea nu mai trăieşte, da el, fi’-su’, trăieşte şi vă poate spune, şi mama lu’ Ion Ardeleanu a început să se vaiete ca muierile: „da’ unde îl duceţi pe Gheorghe al nostru”. (mai mult…)

Bulci, Ivan Ivanovici Androhov, turism cultural Hide

Au trecut douăsute treizeci şi cinci de ani de când doamna Vigna iese la plimbare cu Johann Kaspar Steube, patronul ospătăriei din Cetate, de meserie pantofar, cu aplecări literare confirmate într-o carte. Plimbările (şpaţirul, cum vor zice mai apoi românii bănăţeni) se petrece la braţul bătrânei doamne cu relativ junele ei consort aventurier ca mulţi dintre concitadinii lor, într-un oraş eliberat de vreo câteva decenii dintr-o îndelungată stăpânire otomană. (mai mult…)

Didactica, Istoria Banatului, timisoara Hide

Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania,
alaturi de  Seniorii Ligii Studentilor si in colaborare
cu Asociatia 21 Decembrie 1989 – va invita vineri 26
februarie 2010, la ora 10:30, la sediul Asociaţiei din str.
Batistei, nr.24A, sector 2, la o conferinţa de presa
extraordinara. (mai mult…)

mineriade, Piata Universitatii Hide

Magritte

Spectacolul lumii-cămin-de-nefamilişti este expresia unui soi de Fortuna labilis purtată ca un prapur ceremonial dintr-un decor într-altul. În dangătul unui clopot care nu se aude şi al unui vânt care nu suflă de nicăieri, Mai Nimicul se naşte în poem din ceremonia privirii care scrutează “strada Olteţului 15”. Locul este şi el în-semnat prin dublă marcare cu cleşti care poată  fierul înroşit al Mai Nimicului : o dată social („aici nu stau decît doar cei ca noi”) şi a doua oară existenţial („aici / viaţa se bea şi moartea se uită”.). Adăugaţi şi iscusinţa poetului de a pune în criză sensuri şi idealuri prin căderi în non-sens şi lipsă de ideal: „şi nu se ştie niciodată cine pe cine, cine cu / cine şi cînd şi la ce.” Suspendarea interacţiunilor sociale prin veşnicia unei condamnări fără speranţe în marginile unui topos ( “strada Olteţului 15”; „căminele de nefamilişti”)   în care „nu se ştie niciodată” când are loc relaţionarea competiţională de tradiţie hobbesiană a lui „cine pe cine”. Nici coagularea comunitară nu se petrece aici, odată  ce „nu se ştie niciodată”: „cine cu / cine”. După cum „nu se ştie niciodată”: „când”. Şi „nu se ştie niciodată”: „la ce”. O dată, o suspendare temporală. A doua oară, teleologică.

Daniel Vighi

Ioan Es. Pop Hide

La aproape un deceniu şi jumătate  de la moartea pantofarului Johann Kaspar Steube din Gotha, un soi de Gil Blas din vremea Iluminismului secolului al XVIII-lea,  Johann Wolfgang Goethe scrie mai multe rânduri în care îl compară de-a dreptul cu Plutarh, unul al istoriei personale, e drept. (mai mult…)

Costin Feneşan, Johann Wolfgang Goethe, Plutarh Hide

1. 

   Poeta Mariana Marin

   Criza literaturii şi noile provocări didactice.

2. Miturile literaturii române contemporane, canonul, stereotipul literar
3. Liberalismul cultural dintre 1965 – 1971. timişoara culturala în epocă. Invitat pictorul Constantin Flondor.
4. Deschideri culturale şi literare din deceniile 70 şi 80.  Semiotica, textualism, istoria religiilor şi literatura română. Invitatpoetul Marcel Tolcea
5. Influenţa literară sud americană şi contracultura nord-americană. Invitat poetul Petru Ilieşu
6. Scoala de la Târgovişte.
7. Eseul, teatrul, poezia în anii şaptezeci. Generaţia Echinox.
8. Generaţia anilor 80 şi schimbarea de paradigmă în poezie. Invitat poetul Eugen Bunaru
9. Proza optzecistă – deschideri tematice. Invitat scriitorul Lucian P. Petrescu.
10. Exilul literar românesc.
11. Marile dezbateri polemice de după 1990.
12. Literatura şi internetul, dezbatere cu tinerii creatori din anul III.
13. Generaţia literară a anilor 2000, dezbatere cu tinerii creatori din anul III.

Bibliografie minimală:

NEGRICI, Eugen, Iluziile literaturii române, Bucureşti : Cartea Românească, 2008

NEGRICI, Eugen, Literatura română sub communism, Bucureşti : Editura Fundaţiei Pro, 2003.

SPIRIDON, Monica. LEFTER, Ion Bogdan. CRĂCIUN, Gheorghe. Experimentul literar românesc postbelic, Piteşti : Paralela 45, 1998

LEFTER, Ion Bogdan. Postmodernism : din dosarul unei “bătălii” culturale, Piteşti : Paralela 45, 2000

LEFTER, Ion Bogdan (coord..). SCRIITORI români din anii ‘80-’90 : dicţionar bio-bibliografic / coord.Ion Bogdan Lefter, Piteşti : Paralela 45, 2000
BODIU, Andrei, Evadarea din vid : studii despre poezia românească de la sfîrşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, Piteşti,  Paralela 45, 2008

Andrei, BODIU, Ion Bogdan, LEFTER, Monica, SPIRIDON Hide