Daniel Vighi | E vremea adevărului estetic şi civic!

Mar/10

5

Maica Rusie cântă la muzicuţă!

Claude Monet

Claude Monet

Valeri Briusov, autorul textului   Ingerul de foc, subîntitulat cu temei Mister medieval, în adaptarea şi regia lui Gregory Hlady (Canada) pus în scena la Teatrul Naţional timişorean stă alături de Konstantin Balmont, de Zinaida Gippius dar, mai ales, alături de neuitatul meu iubit Aleksandr Blok ale cărui prime poezii le-am citit cândva prin urbea mea natală, pe malul Mureşului, în toamnă, când am apucat să adulmec, cu fiori de teenager, cum se scurge toamna pe valurile râului, printre malurile de dincolo de Cladova, spre Miniş. Citeam în superbe amieze de toamne însorite, la început de septembrie, înainte de începerea inevitabil mortuară a şcolii; oricât vă pare azi de ciudat şi de exotic: citeam Aleksandr Blok la pescuit, pe malul apei. Îl citeam din uriaşul ceaslov al lui Baconski pe nume Panorama poeziei universale care mi-a fost carte de căpătâi şi nu mă satur nici azi de ea. O paranteză: a spus regizorul Mihai Mănuţiu un mare adevăr la Festivalul teatrului nostru, mai anul trecut: dragilor, zicea, în lumea grăbită de azi, când nu avem timp de Balzac şi nici de Proust, e vremea să citim poezie. E scurtă, e răvăşitoare. E totul în puţin. Minunată poveste: uitata poezie rusă! Minunata dramaturgie rusă! Un alt apropiat al lui Briusov a fost să fie Andrei Bielîi, marele scriitor care a scris despre cum se scaldă Rusia în sînge la vreme de revoluţie. Mare şi decadent. Apropiat al lui Blok, al lui Briusov dar şi al minunatei, straniei, monahia Maica Maria Skobţova, fostă socialistă decadentă, îndrăgostită de aproapele până la pierderea sinelui. Maica „se căsătoreşte la 18 ani cu un intelectual socialist, ca şi ea, de origine burgheză, D. Kuzmin Karavaiev. Soţul ei o introduce în cercurile literare de avangardă din Sankt Petersburg unde îi întâlneşte pe Alexandr Block, Andrei Bielîi, Alexis Tolstoi. O stranie prietenie, în care tânăra femeie joacă un rol oarecum matern şi protector, o va lega de primul dintre aceşti poeţi…” (vezi www.ceruldinnoi.ro)  Maica activează în revoluţie alături de prieteni, alături de slăbiciunea ei care a fost şi a mea, aceea de pe malul Mureşului, adică Alexandr Blok. Destine cum numai la maica Rusie găseşti. Viitoarea monahie Maria Skobţova activează în partidul Socialist-Revoluţionar. La revoluţie va fi la un moment dat aleasă primar al oraşului Anapa. Pe urmă pleacă la Paris în sânul marii emigraţii ruse. Dar nu despre asta e vorba în rândurile astea, ci de parfum de literatură rusă, de Viaţă şi destin, vorba marelui roman al rusului evreu Vasil Grossman – o capodoperă tolstoiană arestată de KGB în vremea lui Stalin. Rusia marii culturii, a marilor jertfe onorante pentru umanitate, a marilor primitivisme, a marilor lagăre, maica Gulagului, a sîrmei ghimpate şi a cântecului de muzicuţă la fapt de seară în drum spre ocnă. Maica pravoslavniciei cu cruce şi nagaiac, cu cazacii de pe Donul liniştit. Cu vodcă şi praf de puşcă. Maica Rusie a lui Vasili  Şukşin, prozatorul şi cineastul genial al şoferilor din Celiabinsk. Maica aceea de prin filmul intitulat Cheamă-mă în depărtarea luminoasă în care cutare moş (care semăna el cu altul din filmul Sibiriada) cioplea şi rindeluia pe malul unui râu uriaş şi era iarnă rusească. Ştiţi, domniile voastre, cum se prezintă asemenea privelişte? Aveţi suficiente resurse şi amintiri din cultura dobîndită la cinema, la Mosfilm? Şi, cum zic, moşul dădea la o rindea care semăna cu una pe care am găsit-o în podul copilăriei mele. Maica Rusie poartă costumul ofiţerilor din orăşelul meu cînd se prezentau la Casa Armatei, la Revelion. Prin Briusov şi Îngerul de foc ne revedem cu Maica Rusia din minunata melodramă – producţie a studiourilor cinematografice Barandov – Gară pentru doi (cu delicata Ludmila Gurcenko şi melancolicul Mihalkov în rolurile principalei.)

Ehe, trecute vremi pe când Nikita Mihalkov trebăluia la capodopera pe numele ei de mare tandreţe Sclava iubirii! Pe aici pe undeva căutaţi farmecul spectacolului care vă aşteaptă. Oricum, dacă în acest mister medieval nu e samovarul, dacă nu e mujicul, dacă nu e Neva şi şlepul cu fân în care doarme beţivanul Marmeladov, tot e ceva şi de pe acolo. Fiţi siguri de asta!

Daniel Vighi

Share and Enjoy:
  • Print
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • Technorati
  • Twitter
  • Yahoo! Buzz

RSS Feed

Niciun comentariu până acum.

Leave a comment!

<< stă în spatele curţii, lîngă cuşca acoperită cu covorul de iută, şi mă priveşte fix

T-rex la Operă >>

Cauta!